Istoria satului Obreja Veche

 

Istoria satului Obreja Veche

Satul Obreja Veche a fost menționat documentar la  21 martie în anul 1548. Conform legendei satului Obreja Veche, cândva pe aceste locuri unde se află astăzi satul Obreja Veche erau șesuri întinse cu iarbă deasă și mănoasă. Triburile mocane migrau prin aceste locuri cu turme mari de oi. Câteva veri la rând un om nomad  pe nume Obreja, a venit să-și pască oile prin aceste locuri. Când timpul se răcea el pleca cu turmele la iernat. Vara, cât păștea oile, trăia cu familia într-un bordei. Acest bordei se afla pe o colină mai înaltă, ca să fie ferită de apele ploilor. Peste un timp lângă bordei a răsărit un pom de pere. Timpul trecea iar omul îmbătrânea și nu mai putu să se întoarcă înapoi. De aici încolo el cu familia s-a mutat cu traiul aici. Și de la numele acestui om, pe care îl chema Obreja, a rămas și denumirea satului.

Bordeiul lui Obreja se afla pe locul unde astăzi este gospodăria cetățeanului Ivanov Semion Ion. Pe locul acesta au trăit părinții, buneii și străbuneii lui. În locul unde a fost bordeiul acum pământul se lasă și se deschide o gaură mare. Poate, făcându-se săpături, s-ar găsi obiecte vechi rămase de la primii locuitori.

Această legendă a satului am auzit-o de la un bătrân cu numele Gheorghe Janu în anul 1954, pe atunci bătrânul avea 90 de ani. El spunea că la rândul său a auzit povestirea de la bunici.

   Cu o sută de ani în urmă pe locul unde acum e situată Obreja Nouă au venit răzeși, care odată cu declararea Basarabiei - gubernie rusească  și cu politica de deznaționalizare și diluare a românilor, au venit aici, au fost împroprietăriți cu pământ, deoarece în Basarabia deja era abolită șerbia și s-au așezat aici cu traiul. Așa au apărut satele Obreja Nouă și Obreja Veche. 

Pe teritoriul satului era o gospodărie boierească cu două case de locuit, cooperativa agricolă „Ardealul” care s-a înființat în anul 1902, două mori cu aburi, o școala primară, post de jandarmi, poștă cu cai a zemstvei, 8 cai și două trăsuri, poștă rurală, primăria și o cârciumă. În anul 1902 populația localității era alcătuită din 995 de bărbați și 1012 femei ce posedau 670 de case de locuit. În 1906 pe teritoriul regiunii Fălești a izbucnit o mare epidemie, în urma căreia a avut de suferit și populația din satul Obreja Veche.

La marginea de sud-vest a satului actual este un loc numit "Zamca Veche", unde au fost constatate urme de șanțuri și valuri de pământ, acestea fiind o dovadă certă că aici a fost o cetate din epoca fierului sau a evului mediu.[cercetare originală]

Satul are o suprafaţă de circa 2.92 kilometri pătraţi, cu un perimetru de 8.85 km. Satul Obreja Veche are statut de comună alcătuit din 2 sate Obreja Veche și Obreja Nouă.  Localitatea se află la distanța de 16 km de orașul Fălești și la 151 km de Chișinău.

Satul poartă denumirea primului  său descălecător Ioniță Obreja.